Biserica Sfanta Parascheva din Marvila

Cînd hoţii au vrut să-l jefuiască de banii primiţi de la stareţul Schitului Pogleţ, părintele Zaharia Albu a avut înţelepciunea să-i ascundă în coama deasă a calului. Şi aşa, cu gîndul cel bun de la Dumnezeu, preotul a avut cu ce să pună piatra de temelie a bisericii din satul Marvila. Altfel, cine ştie cînd ar mai fi putut oamenii locului să aibă un lăcaş de rugăciune?! Poate doar acum, după 1990. Pentru cine nu a auzit, Marvila este situat la o distanţă de 27 kilometri de Adjud şi la 7 kilometri spre vest de Corbasca. Aşezat pe colina unui deal la o distanţă de 500 metri în stînga Siretului, este un sat izolat şi cu drumuri de acces greu de străbătut. Vechimea acestui sat necunoscută oficial se pierde în negura vremilor. Căci nu putea fi ales un loc mai impropriu de locuit pentru vechii clăcaşi ce robeau pe moşiile unor boieri. Din tradiţia locală se presupune că primii locuitori ai acestei aşezări, care la început au locuit mai la sud de actuala aşezare cu numele astăzi păstrat de Marvila veche, au fost din Vrancea, strămutaţi cu timpul de urgia turcilor în actuala Marvilă, ce se găsea în inima pădurii. Oamenii, în schimbul a cîte două drumuri de chirie făcute la Galaţi pentru boierul de atunci, precum şi pentru zilele de clacă la care erau obligaţi, căpătau dreptul de a paşte liber vitele în pădure şi de a lua lemne pentru foc şi construcţii. Numele satului se presupune a se trage din numele primei femei ce se va fi numit Marghita, prin transformări lingvistice Marghila, cum se şi numea de altfel satul în vechime, iar de aici Mărvila. Fiind o aşezare veche şi pe un teren impropriu, nu se putea vorbi de drumuri drepte şi de sistematizare. Nici acum nu se poate spune că lucrurile sînt mai bune. Vechiul port românesc se aseamănă cu cel din Vrancea, îl mai păstrează ca amintire doar bătrînii, iar ca obiceiuri folclorice se menţin numai cele legate de nunţi şi de anul nou. Aşa cum s-a păstrat din bătrîni, biserica a fost construită de enoriaşii parohiei în timpul parohului Zaharia Albu, originar din acest sat, cu banii daţi de preotul Filaret, stareţul schitului Pogleţ. Bătrînii spun că acest stareţ ar fi dat preotului Zaharia galbeni de aur, pe care i-a schimbat la Bîrlad, de unde întorcîndu-se, i-au ieşit hoţii înainte, cu gînd de pradă, dar datorită isteţimii acestui preot, care a ascuns banii în coama calului, nu au putut fi descoperiţi de hoţi. Prima biserica al cărei arhitect şi meşter este necunoscut, era în formă de corabie cu o singură turlă, din cărămidă pe temelie de beton şi acoperită cu tablă albă. Nu are stil caracteristic şi poate fi catalogată în stil moldovenesc. ~n interior nu este pictată, ci spoită cu var. Vechea catapeteasmă a fost pictată în ulei pe pînză de in, şi în 1965 a fost înlocuită cu alta din lemn de tei şi pictată în ulei, care a fost adusă de la Parohia Angheleşti, ce la rîndul ei o primise donaţie de la fostul schit Oancea. ~n urma avariilor suferite la cutremurul din 1940, biserica a suferit unele reparaţii şi i s-au adăugat suporţi de susţinere aceasta în timpul păstoriei preotului Rugină. I s-au mai făugt de asemenea unele renovări în 1966 sub păstoria preotului Vasile Răspopa, constînd din turnări de ciment în bordura exterioară şi în interior , ferestre noi. Ca obiecte ce se impun doar prin valoarea vechimei, pot fi menţionate vechea catapeteasmă din pînză pictată în ulei în anul 1860 de către un pictor necunoscut, avînd 34 icoane, precum şi alte patru icoane de lemn (Mîntuitorul Iisus Hristos, Cuvioasa Parascheva. Maica Domnului, Sfîntul Nicolae) cu aceeaşi vechime. Curgerea timpului şi intemperiile naturii şi-au pus amprenta asupra bisericii. Dacă în perioada comunistă nu se puteau face multe lucruri, după 1990, credincioşii din Marvila şi preotul satului s-au apucat de treabă. Să lase ceva în urmă, ca şi înaintaşii lor. “Ne-am apucat de construcţia unei noi biserici în anul 1996. Am avut parte de ajutorul material şi financiar al oamenilor din sat şi al Primăriei. S-au investit peste 4 miliarde de lei. Cu ajutorul lui Dumnezeu, sperăm ca anul viitor toată lucrarea să fie gata”, a afirmat preotul Albu Simion, parohul de la Marvila.


Vremea in Bacau
Vremea in Onesti